Calatorie pe ”drumul carnii”. Powered by Selgros si Kooperativa 2.0

Sunt destul de pasionata de bucatarie si in ultima vreme am inceput sa fiu si mai atenta la ce pun pe farfurie. Sa nu mai zic ca sunt o carnivora convinsa. Iubesc si legumele in aceeasi masura,si nu as putea renunta la nici una dintre ele. Atentia la detalii ma face sa ma uit foarte bine si la ce cumpar si la cei de la care cumpar. Vreau sa stiu ca se respecta anumite standarde si ca totul e asa cum trebuie.  Si sunt sigura, ca nu sunt singura care face asta. Eu nu scriu foarte des dintr-astea, insa cand scriu, scriu despre lucruri in care cred si pe care le sustin. Asa ca, lay down si cititi ce am eu de spus aici, pentru ca merita.

De curand, am fost in vizita la Selgros sa vedem cum merg treburile pe carne pe la ei, si nu pot sa spun decat ca am ramas putin impresionata de abordarea lor. De la intrare pana la “destinatie” totul a fost intr-o deplina curatenie si organizare. Iar omuletii care manevreaza ce ajungem noi sa luam de pe raft sunt nu doar simpatici, dar si foarte atenti la cum lucreaza.

Drumul Carnii, asa cum l-au denumit ei a fost unul foarte interesant. Am aflat o groaza de informatii si chiar mi-am elucidat ceva mistere. Sa nu mai spun ca nici voi nu cred ca stiati ca in cladirea lor e un adevarat buncar. Da, cititi bine, buncar. In caz de un atac/ catastrofa, cladirea lor este un adapost tare bun. (You’re welcome)

Totul a inceput cu pregatirea ca in sala de operatie si cate notiuni de igiena/ curatenie. Ne-am echipat frumos cu boneta, halat, papucei speciali si ne-am pregatit sa intram in “univers”. O sa vedeti de ce il numesc asa frumos, acusi.

final-49

De aici in colo totul a fost o adevarata poveste. Am vazut cum arata o carcasa de porc (desi imaginile astea le mai aveam cumva ratacite de prin copilarie) si am invatat despre stampila ovala. Stampila aia ovala, nu e doar un desen aplicat  ci reprezinta o dovada a calitatii carnii si un instrument de control. Domnul Munteanu, ghidul nostru ne-a povestit totul cu atata patos, incat ne puteam toti imagina lucrand cu el si bucurandu-ne de asta in fiecare zi. Dedicarea lui, pe mine una m-a convins si de fericirea angajatilor Selgros.

final-70

Pe langa stampila ovala, carcasa de carne pe care o vedeti mai sus mai are si o eticheta, eticheta ce contine un numar unic pentru fiecare carcasa. Acest numar va fi prezent, la randul lui, pe etichetele tuturor produselor rezultate din carcasa respectiva. In acest mod, in orice moment al procesarii se va sti ce carne este folosita si se poate trasa inapoi tot procesul pana la ”origini”.

final-87

Dupa toate aceste informatii am trecut la o activitate care pe mine, una, m-a fascinat: transarea. Omuletul lor a transat o carcasa de porc in cateva minute. Mie imi ia cateva zeci de minute sa transez si sa pregatesc un pui. Pe langa faptul ca am vazut de unde este fiecare bucata de carne, am aflat si cum sunt denumirile lor in limbaj de bucatar si cam la ce feluri de mancare le si putem folosi.

Image and video hosting by TinyPic

Impressive, right? Mai am:

Image and video hosting by TinyPic

Dupa toata magia asta, am mers in camera unde se prepara crenvurstii. Da, ati citit bine: crenvursti. Desi eu de foarte mult timp nu mai mananc acest produs, dupa ce am vazut efectiv cum ii fac cei de la Selgros, s-ar putea sa mai apelez la ei din cand in cand. Stiti si voi toate povestile alea cu crenvurstii care sunt facuti din carton, puisori cu tot cu puf, si alte grozavii. Ei bine, aflati acum, ca in compozitia crenvurstilor nu apare nici un fel de ingredient dintr-asta. Cel putin in cei de la Selgros, nu. Reteta lor e una destul de simpla: carne. Ei bine carnea asta e si ea in proportie de 80% macra si 20% grasimi si e acompaniata de sare (e una mai speciala), condimente (naturale) si un ceai (da, ceai) care ajuta la colorit, sa arate exact asa cum ne asteptam si cum ni se pare mai apetisant. Simplu. Nici un fel de hartii, cartoane sau alte nebunii. Also, nici conservanti. De aici si scurta lor durata de ”viata”.

final-208

Carnea se toaca, se adauga in ”masinaria” speciala de mai sus, alaturi de celelalte ingrediente si se pune frumos la un tocat si mai maruntit. Pe tot parcursul procesului de maruntire se adauga gheata, ca sa se pastreze o anumita temperatura, pentru a nu se taia compozitia. Da, ca la maioneza. Trebuie avut grijja. Iar, la final arata ca o pasta rozalie numai buna de ”inghesuit” in ”ambalaj”.

Image and video hosting by TinyPic

Ca orice produs, acesta trebuie totusi sa fie supus unui proces de conservare, in cazul nostru: afumarea. Iar camera de afumare este pregatita sa primeasca orice sortiment:  de la crenvursti la sunca, la muschiulet. Afumarea se face cu lemn de fag (da, nici aici nu apare vreun carton) si e un proces de cateva ore. De la afumare, toata bunatatile incinse se duc intr-o camera de racire, camera ce trebuie sa va spun, miroase tare tare bine si e un adevarat ”dezmat”. Asa ca nu puteam trece mai departe fara si degustam ce e pe acolo. 😀

Toata calatoria s-a terminat cu o cina tare gustoasa, gatita bineinteles cu produse Selgros, de catre sous-chef ul de la Mamamia. Pe langa gustoasa, a fost si aratoasa, dupa cum puteti vedea si voi, mai jos. V-as putea povesti mai multe despre cina, insa mi-e sa nu va lase gura apa, la ce gusturi s-au impletit acolo frumos pe farfurie.

final-293

Eu una sunt tare multumita de ce am vazut acolo si ma duc sa devin si eu membru Selgros. Va recomand si voua sa faceti la fel, daca tot ce v-am povestit e conform cu standardele voastre. Plus, povestile din spatele activitatii de zi cu zi au fost atat de captivante, incat as mai face turul inca o data, doar pentru ele. Aaaa, si apropo, turul nu este unul special doar pentru bloggeri sau nu stiu ce personalitati. Oricine isi doreste sa viziteze si sa treaca prin ce am trecut si noi, nu trebuie decat sa le scrie si sa aleaga o data. Simplu.

Desi cum v-am spus si la inceputul acestui articol, ca nu fac asta foarte des, va recomand cu incredere produsele lor si daca nu ma credeti pe cuvant, sa va duceti sa vedeti chiar voi cu opchii vostri totul. Eu ma bucur de vizita si le multumesc pentru toate informatiile furnizate. Pe langa asta, multumesc si Kooperativei 2.0, echipa frumoasa din Iasi alaturi de care am participat la acest eveniment. Pana la urmatoarea aventura, spor la gatit si o saptamana cat mai frumoasa tuturor!

final-308

Leave a Reply